Conf. univ. dr. Sorin Purcaru, de la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, i-a prezentat pe autori, numindu-i „doi artiști ce se exprimă plastic în materiale diverse”.
Lucrările lui Valentin Popa sunt, în opinia specialistului ieșean „scurte opriri în curgerea spațiului. Spațiul le înconjoară, iar ele punctează un anumit moment și o anumită stare. Dacă le privim de jur împrejur, vedem că jocurile de volume, stilizate, ce tind către o subțirime extremă, ajută, parcă, spațiul să circule. Detaliile sunt subsumate ansamblului, iar modul foarte fin în care sunt realizate mâinile, picioarele sau portretele ajută la trăirea generală a formei.
Deși nu au patină, în mod special, fiecare dintre lucrări are o anumită culoare, o ușoară trimitere către un brun sau către un negru mai intens, iar jocurile pe care le desenează lumina pe fiecare suprafață fac, parcă, formele să se miște într-un mod foarte fin”, apreciază Sorin Purcaru.
„La Adrian Vădeanu, în schimb, formele explodează. E un alt tip de relație. Ele parcă tind să crească și să cucerească spațiul. Dacă la Valentin domină ca linie de forță verticala, la Adrian formele sunt spiralate, unele dintre ele, iar în cazul altora există o anumită creștere interesantă, de la un punct, ce se dezvoltă, crește, iar în final iarași descrește și ajunge la un punct. Problema culorii este altfel tratată de către Adrian. La el, suprafața lucrărilor este în mod intenționat pigmentată, iar această culoare susține forma. Mi se pare un contrast foarte interesant între cele două personalități, care sunt absolut distincte, deși folosesc aceeași tehnică, a sudurii. Nu ai cum să le confunzi lucrările, e clar că spiritul fiecăruia se reflectă în ceea ce fac, iar acest contrast face ca expoziția să fie în mod paradoxal, omogenă. Altfel, trecând de la o lucrare la cealaltă, putem să ne bucurăm de fiecare în parte”, a mai spus Sorin Purcaru.
Adrian Vădeanu a rememorat anii studenției, perioada în care el și Valentin împărțeau același atelier. „Îmi pare bine că sunt din nou, la o expoziție, împreună cu Vali. Am mai fost împreună acum 20 de ani, în studenție, când câștigaserăm amândoi un concurs studențesc, Petre Andrei, el la secțiunea lucrare ambientală, eu la secțiunea bustul lui Petre Andrei și vara dintre cei doi ani de facultate am petrecut-o acolo, el făcând lucrarea în inox, eu în bronz. Mulțumim frumos domnului Cătălin Fetecău pentru inițiativa organizării acestei expoziții”, a precizat, în cuvântul său, Adrian Vădeanu.
Valentin Popa a recunoscut, la rândul său că, în momentele când așezau lucrările în expoziție și-au amintit de perioada studenției. „Ne revedem, iată, după 20 de ani, într-un moment important pentru noi. Așa cum a spus colegul Sorin Purcaru, ne unește tehnica figurativului, dar ne deosebește maniera așezării, desfășurării în spațiu a lucrărilor, un pic mai ponderat, în cazul meu, și mai zbuciumat, din punct de vedere artistic, în cazul lui Adrian”.
La vernisajul de vineri, unul dintre oaspeții din Israel, prof.dr.ing. Strul Moisa, de la Ben-Gurion University of the Negev, Beer Sheva, a punctat la final: „Scopul unei conferințe nu este numai acela de a prezenta anumite elemente legate de știință, de tehnică ci, deopotrivă, de a se întâlni oamenii, de a schimba opinii și de a încerca noi proiecte. Scopul unei conferințe este de a face exact ceea ce faceți dumneavoastră, la Galați, prin acest vernisaj. Iată un eveniment cultural ce vine să completeze în mod fericit latura științifică a Conferinței internaționale UGALMAT”, a spus distinsul oaspete.
Expoziția rămâne deschisă până pe 27 mai și merită să fie văzută.
