Prin proiectul Limba română – de la „limbă de stat” la limbă de comunicare în UTA Găgăuzia, Republica Moldova, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați propune înființarea de clase pilot cu predare în limba română după strategii didactice bazate pe principiile învățării active în unități școlare reprezentative din cele trei raioane ale Unităţii Autonome Teritoriale Găgăuzia - UTAG (Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, în baza protocolului de colaborare cu Direcția de Învățământ din UTAG).


Proiectul este finanţat de Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în perioada iunie - decembrie 2015.

Proiectul se adresează, în primul rând, profesorilor de limba română din şcolile de pe teritoriul UTAG şi, implicit, elevilor din clasele cu predare în limba română sau care au în curriculum activităţi didactice sau cultural-educative ce se desfăşoară în limba română. Planul cadru al acţiunilor pe care le are în vedere proiectul urmăreşte încurajarea folosirii limbii române ca limbă de comunicare (curentă), atât în comunicarea aşa-zis didactică, cât şi în afara acestui mediu, respectiv în spaţiul public şi privat. O componentă importantă a proiectului este cea didactică, formativă, având în vedere formarea profesorilor specialişti şi familiarizarea lor cu metode moderne, eficiente de predare-învăţare a limbii române ca limbă nematernă, care să-i ajute în activitatea lor, prin optimizarea transferului de cunoştinţe către elevi şi creşterea interesului acestora faţă de utilizarea limbii române în comunicare la parametri de performanţă.

Prin urmare, fără a constitui, în sine, o barieră (ci, mai degrabă, un mediu prielnic de învăţare a limbilor), multilingvismul din UTAG (cu cele trei limbi „oficiale” – găgăuza, româna şi rusa, la care se mai pot adăuga, eventual, ca limbi aflate în uz, bulgara şi ucraineana) va avea, pe termen lung, de câştigat, prin asumarea limbii române ca factor de coeziune şi integrare în societate, făcându-se astfel, în mod natural, şi fără lezarea drepturilor celorlalte grupuri etno-culturale, saltul necesar al limbii române de la statutul său de „limbă de stat” (recunoscut prin Constituţia Rep. Moldova) la acela de limbă de comunicare curentă. Nu este de ignorat nici faptul că acest proiect de încurajare a utilizării limbii române în UTAG contribuie la protejarea identităţii lingvistice şi culturale a minorităţii româneşti din această regiune autonomă, prin crearea, pe termen lung, a unui mediu lingvistic prielnic afirmării acestei identităţi, alături de celelalte componente etnice şi lingvistice coexistente.

Succesul proiectului este garantat de participarea, în calitate de formatori, a unor specialiști recunoscuţi în domeniul predării limbii române ca limbă nematernă: dr. Angela Popovici, consultant în Ministerul Educației din Republica Moldova, expert național în predarea limbii române ca limbă nematernă/străină şi conf. dr. Elena Platon, Directorul Institutului Limbii Române ca Limbă Europeană, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Iniţiatorii poiectului sunt conf. dr. ing. Nicolae Diaconu, lector dr. Gina Aurora Necula şi conf. dr. Ionel Apostolatu.